Archive for February 2013

 
 

Cuvânt la deschiderea expoziției NEÎNSERARE

Împreună cu vocația de pictor, Andrei Rosetti mai are două vocații evidente: de profesor și de prieten. Cu această inimă de pictor, de profesor și de prieten m-am întâlnit pentru prima dată în jurul unui mare duhovnic, Părintele Teofil Părăian de la Mănăstirea Brâncoveanu Sâmbăta de Sus. De atunci am rămas apropiați, am expus sau am curatoriat împreună câteva expoziții, am corespondat și ne-am sfătuit permanent cu bucurie.

Pe lângă toate acestea ne-a mai legat și dragostea pentru fotografie, îndeosebi cea alb-negru, atât de subtil realizată de Andrei.


[Foto: Andrei Rosetti]

 

Fie că a fost vorba de pictură sau de fotografie, Andrei Rosetti ne-a arătat cum te poți apropia de subiecte lipsite de măreție și de importanță, transformându-le prin strădanie creatoare în lucrări odihnitoare, plăcute privirii dar și spiritului, prin înțelesurile profunde care le revelează, delicat și surprinzător.
Spun surprinzător, pentru că, spre exemplu, niciodată nu m-aș fi gândit să fac conexiunea între Zidul cu trei fante și Acatistul Sfintei Varvara, în care se spune:
Bucură-te, Varvara, că prin trei ferestre ai văzut lumina Sfintei Treimi.
Bucură-te, că ai aşezat în sufletul tău trei ferestre înţelegătoare: a credinţei, a nădejdii şi a dragostei.


[Andrei Rosetti - III 01 Street Corner - pillar view - oil on canvas 240 x 95 cm]

 

Privind seria zidurilor și a ferestrelor lui Andrei Rosetti, îmi aduc aminte de următoarea apoftegmă, în care ni se relatează cum un părinte, pe nume Evloghie, într-o zi, nereușind să își ascundă trisțea, a fost întrebat:
- De ce esti trist, părinte?
Și răspunse:
- Încep să mă îndoiesc de judecata fraților. Este deja a treia oară când, arătându-le o bucată de pânză pe care am desenat un punct roșu și întrebându-i ce văd, toți mi-au răspuns: „un punct roșu”, însă nici măcar o dată „o bucata de pânză”.

Ceea ce vreau să spun, se înțelege, este că suntem chemați să vedem aici – cu vederea de dincolo de vedere -, mai mult decat niște ferestre mici pe o pânză mare, mai mult decât niște decupaje din peisajul urban. Dincolo de un demers care ilustrează calea parcursă, cu talent și pricepere, de la realitate spre abstractizare, lucrările lui Andrei Rosetti mă atrag îndeosebi prin dimensiunea lor mărturisitoare, exprimată înțelept și smerit, cu o inimă încălzită îndelung de cuvintele de foc ale Sfinților Părinți.

 


[Andrei Rosetti în pădure la Arieșeni, ianuarie 2013. Foto: Horea Preja]

Andrei Rosetti despre expoziția Neînserare

 

Atunci când am pregătit lucrările pentru expoziţia aceasta eram deopotrivă nesigur şi bucuros. Am simţit lipsa proiectului. Lucrările pe care doream să le aduc în faţa privitorilor clujeni nu voiau să se supună nicidecum unui gând tutelar, unui proiect, vreunei idei. Eram vulnerabil încercând să pun alături simple peisaje, amintiri athonite, dar şi reîntâlniri cu vreun subiect ce mă preocupă de câţiva ani buni.
Mi-am propus totuşi să pun pe tapet această împrăştiere. Pe şleau… fiindcă îmi şi plăcea situaţia asta. Fără proiect. Locuri şi lucruri – iată un posibil titlu.
Oliv Mircea, mi-a sugerat un titlu mai concentrat. NEÎNSERARE. M-a surprins propunerea sa fiindcă sugestia aceasta mi-a amintit de lumina neînserată, cea despre care vorbea atât de frumos părintele Constantin Galeriu în anii studenţiei mele. Flondor, cu gândul la Sfântul Grigorie Palama, ne purta şi el spre această lumină. Desigur, nu pot acoperi acest conţinut în pictura mea. Însă pot să bat la această fereastră. Poate fi o năzuinţă. Haideţi alături.

„Bucură-te, Varvara, că prin trei ferestre ai văzut lumina Sfintei Treimi.
Bucură-te, că ai aşezat în sufletul tău trei ferestre înţelegătoare: a credinţei, a nădejdii şi a dragostei.”

Andrei ROSETTI

Pictorul Andrei Rosetti la Cluj

ANDREI ROSETTI
NE
ÎNSERARE
Expoziție de pictură (cu vânzare)
27 februarie – 16 martie 2013
Luni – Sâmbătă 12.00 – 23.00
PIANO CAZOLA VIZUAL
Str. Fulicea nr. 3 (lângă Casa Matei)
Vernisaj: Mar
ți, 26 februarie 2013, ora 19.00
Cuvânt de deschidere: OLIV MIRCEA

 

 

ANDREI ROSETTI
- Membru fondator al Grupului NOIMA, în 2003, împreună cu Sorin Scurtulescu, Andrei Rosetti, Ciprian Bodea, Dan Gherman şi Sorin Oncu. Lucrări în expoziţii ale grupării Noima: 2004-2009; Lucrări în expoziţii ale grupării Prolog: 2002, 2004, 2011, 2012.
- Expune în cadrul simpozioanelor şi Zilele Artei Bizantine Cluj-Napoca 2007, 2009, 2010 şi Zilele Icoanei Deva 2007, 2010, 2012.
- Din 2005 profesor de arte vizuale la Liceul de Muzică şi Arte Plastice „Sigismund Toduța” din Deva.

EXPOZIŢII PERSONALE:

2010
- Lumea în detaliu, Veroniki Art Gallery, Bucureşti, RO

2008
- Picturi şi obiecte, Ignat & Rosetti, Deva & Hunedoara, RO
- Fotografii, Galleria 28, Timişoara, RO

2003
- Sfântul Gheorghe în raccourci, Galeria Helios, Timişoara, RO

EXPOZIŢII DE GRUP (SELECŢIE):

2012
- Adnotări, lansare de carte şi expoziţie – Constantin Flondor, gruparea NOIMA şi invitaţii lor, Galeria Anticariat Curtea Veche, Bucureşti, RO
- PROLOG, Rubin-Dubova VII, Fundaţia Culturală Rubin, Galeria Pygmalion, Timişoara, RO

2011
-
Posibil-Nesigur, Curator Ileana Pintilie, Galeria Calina, Halele Timco, Timişoara, RO
- Pastel Urban IV (Prolog), Fundaţia Culturală Rubin, Atelierul de urbanism al Primăriei Municipiului Timişoara, RO
- În miezul lucrurilor, Curator Ileana Pintilie, Muzeul de Arta Cluj-Napoca, RO

2010
- În miezul lucrurilor, Curator Ileana Pintilie, Galeria Calina, Timişoara, RO
- 55 ani – expoziţii aniversare ale filialei Deva a UAPR la Parlamentul European Bruxelles B

şi la Parlamentul României Bucureşti, RO

2009
- De la formă la concept, Curator Ileana Pintilie, Muzeul de Arta Cluj-Napoca, RO
- Bienala Internaţionala de Pictură, Sculptură, şi Grafică – Meeting point – ediţia a doua, Arad, RO
- Bienala Internaţională de Pictură, Ediţia I, Chişinău, Republica Moldova, RM

2008
- Cei 5 pictori sunt prietenii mei, Galeria Helios, Timişoara, RO
- Foamea de pictura, grupările Noima, FărăNume şi Prolog la Galeria Helios, Timişoara, RO

2007
- Pictori peisagişti în grădina Palatului Cotroceni, Muzeul Naţional Cotroceni, Bucureşti, RO
- NOIMA.ro /atelier, Centrul Cultural German, Timişoara, RO

2005-2004
- Noima, Galeria 28 & Galeria Anastasia, Timişoara, RO
- Noima, Muzeul de Artă, Arad, RO
- Participă alături de Ladislau Pokker şi Ovidiu Bădescu la relizarea iconostasului bisericii Schimbarea la Faţă din Cluj-Napoca, lucrare coordonată de pictorul Silviu Orăviţan

2002
- Comesenia, gruparea PROLOG la Galleria 28, Timişoara, RO

2001
- Pictura în straturi, Muzeul Banatului, Timişoara, RO
- Stare de Crăciun II, Galleria 28, Timişoara, RO

1999
- Între reprezentare şi simbol, Galeria Eforie – Atelier 35, Bucureşti, RO

1997
- Stare de Crăciun I, Galleria 28, Timişoara, RO

 

Picasso – o confesiune amară

Am primit de la pictorul Andrei Rosetti următoarea mărturisire atribuită lui Picasso. E cutremurătoare. Am găsit-o postată și pe alte bloguri, însă nimeni nu oferă nicio informație în legătură cu proveniența ei. Tare sunt curios dacă e autentică.

 „Din momentul în care arta încetează să mai fie hrana care-i asigura supraviețuirea sufletului, artistul își poate exterioriza talentul în tot felul de experimentări cu noi formule, în capricii și fantezii nesfârșite și în orice alte derivate ale șarlataniei intelectuale. Oamenii nu-și mai caută nici consolarea și nici exaltarea în artă. Însă cei rafinați, cei bogați, cei leneși, cei care distilează chintesența caută noul, neobișnuitul, originalul, extravagantul, scandalosul. Iar eu, de la cubism încoace, i-am satisfăcut pe acești domni și acești critici cu toată varietatea de capricii care mi-au trecut prin cap și cu cât ei le-au înțeles mai puțin, cu atât mai mult le-au admirat. Amuzându-mă de toate aceste jocuri, de toate aceste nonsensuri, de toate aceste ghicitori și arabescuri, am devenit vestit destul de repede. Iar celebritatea înseamnă pentru un pictor creșterea vânzărilor, bani, bunăstare.

Astăzi, precum știți, sunt faimos și foarte bogat. Însă, atunci când sunt singur, doar eu cu mine însumi, nu am tupeul să mă consider artist în marele și anticul sens al cuvântului. Au existat mari pictori precum Giotto, Tițian, Rembrandt și Goya. Eu sunt doar un om de divertisment care și-a înțeles timpul în care trăiește. Aceasta este o confesiune amară de-a mea, mult mai dureroasă decât ar putea să pară, dar are meritul de a fi sinceră.”

Pablo Picasso, 12 ianuarie 1964

Preview Apostolia 58-59, ian-febr 2013


Andrei Pleșu despre Părintele Anania

Eram foarte tânăr și-am perceput pe străzile Bucureștiului un personaj, despre care nu știam nimic, nu știam cine e, dar care se distingea net de tot ceea ce era împrejur. Era un domn foarte impunător, foarte elegant, îmbrăcat în costum alb – era vară -, cu o pălărie cu boruri foarte largi, cu un chip foarte puternic – n-aș vrea să vă smintesc, cred că avea, totuși, și un trabuc în mână – și părea din altă lume. Dar, în orice caz, părea un om de lume, în sensul de om întreg, de om care era prezent în duh, dar asta nu echivala cu o fragilitate existențială. Părintele Anania, dacă îmi dați voie să-l numesc așa, că așa mi-a rămas în gură și în minte, era un om întreg. Era un om viguros, un om care știa să afirme ceea ce avea de afirmat, un om puternic, un om care avea toate datele necesare ca să seducă pe cei pe care-i întălnea spre altă lume decât aceea din care se prefăcea, în mod generos, că face parte. Mi-a rămas în minte acest portret, pentru că pe vremea aia – suntem la sfârșitul anilor ’60, începutul anilor ’70 -, era greu să vezi pe străzile României și-ale Bucureștiului personaje de-anvergura și de farmecul ăsta. Asta a fost prima întâlnire. Și, în paranteză, fără să fac analogii forțate, cred că și Ștefan cel Mare, întemeietorul acestui așezământ, era tot cam așa, un om întreg. Nu cred că umbla ca o fată mare prin lume, diafan, manevrând rozuri neconvingătoare. Era, în felul lui, o fiară, și fiarele, uneori, sunt și semne bune ale Apocalipsului.

Fragment din prelegerea susținută de domnul Andrei Pleșu în sala mare a Muzeului Mitropoliei Clujului, 30 ianuarie 2013.

Înaintea mării, apele

FELEKI ISTVÁN
Ante mare, undæ / Înaintea mării, apele
Expoziţie de fotografie
Galeria Quadro, Cluj-Napoca, str. Napoca nr. 2–4, etaj I, 64
15 februarie-8 martie 2013
Vernisaj, prezentare de carte: Joi, 14 februarie 2013, ora 18:00
Prezintă: Pavel Şuşară

 

Albumul ANTE MARE, UNDÆ – Feleki István, Editura Exit, Cluj-Napoca, 2012, prezentat și de mine aici, a fost nominalizat la Premiul Cărţii de Fotografie al Salonului de Fotografie de la Strasbourg în 2013.

 

 

In memoriam Mitropolitul Bartolomeu

Părintele Mitropolit Bartolomeu (18 martie 1921-31 ianuarie 2011) va fi evocat joi, 7 februarie, la Cluj-Napoca în cadrul unei seri culturale.
Evenimentul este organizat de Arhiepiscopia Clujului în cadrul întâlnirilor intitulate „Serile culturale ale Muzeului Mitropolitan” și va avea loc de la ora 17 în Sala Mare a Muzeului Arhiepiscopiei. Profesorul Vasile Dâncu va face o evocare a primului mitropolit al Clujului, vrednicul de pomenire Bartolomeu Valeriu Anania, cu titlul „Mitropolitul Bartolomeu – ultimul samurai”.
Următorul moment îi va aduce în fața publicului pe actorii Matei Rotaru, Cătălin Herlo, Adriana Băilescu, Dan Chiorean, Petre Băcioiu de la Teatrul Național din Cluj și Narcisa Pintea de la Teatrul Municipal din Turda. Artiștii vor lectura câteva fragmente din piesa de teatru „Meșterul Manole” semnată de Valeriu Anania.
Seara culturală se va încheia cu un micro-recital de vioară susținut de Alexandra Crișan și Manuela Lupu.

3 Must-Reads for February

1. Valeriu Anania – Memorii, Editura Polirom, 2008 (Premiul Special al Uniunii Scriitorilor Români în 2008)
2. Marius Iordăchioaia – Jurnal de tresăriri, Editura Theosis, Oradea, 2011
3. Bill Jay – Confesiuni fotografice, Editura Aqua Forte, Cluj-Napoca, 2012