Archive for July 2014

 
 

31 iulie, pomenirea lui Saint-Exupéry

Astăzi se împlinesc 70 de ani de la dispariția lui Antoine de Saint-Exupéry.
La 31 iulie 1944, autorul Micului Prinț a dispărut fără urmă. Trupul său nu a fost niciodată găsit. Ani de zile nimeni nu a știut unde s-a prăbușit avionul său.

Le Figaro

Revista Le Figaro din 18-19 iulie 2014 aduce lămuriri în ceea ce privește dispariția lui Antoine de Saint-Exupéry. Fotografiile care ilustrează articolul sunt excepționale. În amintirea lui Antoine de Saint-Exupéry, manufactura de ceasuri IWC a închiriat una din ultimele P-38 Lightning navigabile, exact același dispozitiv cu care scriitorul a zburat în ultima sa misiune de război. Articolul lămuritor este semnat de Cyril Hofstein. Fotografii: Thomas Coisque

Înaintea rămășișelor aparatului Lightning P-38 pilotat de Saint-Exupéry, scafandrul și arheologul Luc Vanrell examinează, în luna mai 2000, unul din turbocompresoarele dispozitivului. O piesă importantă care, după o muncă atentă, a ajutat la procesul de autentificarea oficială a epavei. Resturile avionului au fost împrăștiate în Mediterana, la peste 70 de metri adâncime în zona Marsiliei.

După ce vestea descoperirii epavei avionului marelui scriitor a ajuns la toate agenţiile de presă, Horst Rippert, un veteran din cel de-al doilea Război Mondial şi fost pilot de interceptare şi vânătoare în cadrul celebrei Luftwaffe, a declarat că el este cel care a doborât avionul lui Saint-Exupéry. Aflăm cu surpindere că în acele vremuri se număra printre tinerii care citeau cu aviditate cărţile lui Saint-Exupéry. Dacă ar fi ştiut cine pilota avionul de recunoaştere, sub nicio formă nu ar fi deschis focul asupra avionului scriitorului. Evidenţele militare din acea zi, precum şi interviurile ulterioare cu alţi piloţi supravieţuitori din Luftwaffe, pun sub semnul întrebării declaraţiile lui Rippert. În anul 2003, o echipă de scafandri a reuşit să aducă la suprafaţă resturile avionului lui Saint-Exupéry. Examinările detaliate au confirmat identitatea avionului după numărul şi seria sa. Examinatorii nu au găsit urme de gloanţe pe fuselajul acestuia. Scafandrul Luc Vanrell are propria sa ipoteză, conform căreia Antoine de Saint-Exupéry s-ar fi prăbuşit intenţionat cu avionul în Mediterana. Câteva rânduri dintr-o scrisoare adresată de Antoine de Saint-Exupéry lui Pierre Dalloz, cu puțin timp înainte de 31 iulie 1944, sunt folosite ca argument în susținerea acestei ipoteze: Si je suis descendu, je ne regretterai absolument rien. La termitière future m’épouvante. Etje hais leur vertu de robots. Moi, j’étais fait pour être jardinier.
Cu toate aceste descoperiri, adevărata cauză a morţii scriitorului pilot rămâne în continuare o taină.

Sursă text și imagini:
Le Figaro,18-19 iulie 2014

18 iulie, pomenirea lui Caravaggio

Pentru că azi e pomenirea lui Caravaggio (29 septembrie 1571 Milano – 18 iulie 1610 Porto Ercole), vă propun un citat impresionant din romanul La course a l’abîme, de Dominique Fernandez (Grasset, 2002):

Trupul meu n-a fost găsit niciodată. Ars pe plajă? Mâncat de furnici? Devorat de lupi? Răpit de vulturi? Vegheat şi ridicat de vreun suflet pios? Îngropat pe ascuns şi apoi uitat ca un câine? Să fi venit să mă caute pentru a mă ridica la ceruri golanii pe care i-am pictat deghizaţi în îngeri? Altul, în locul meu, s-ar lamenta (…) Eu mă consider, dimpotrivă, norocos că n-am nici mormânt, nici piatră funerară (…) Dat fiind că moartea mi-a fost la fel de misterioasă ca viaţa, enigma destinului meu rămâne întreagă.

Caravaggio - The Calling of St. Mathew - Christ detail
[The Calling of St. Mathew - Christ detail, 1599-02 Caravaggio]

10 iulie, pomenirea lui Camille Pissarro

Încep această postare cu 3 ziceri absolut remarcabile, culese de aici, de mare folos pentru cei din breaslă :

Blessed are they who see beautiful things in humble places where other people see nothing.

God takes care of imbeciles, little children and artists.

I began to understand my sensations, to know what I wanted, at around the age of forty – but only vaguely. 

camille-pissaro-village-church [Camille Pissaro - Village Church, 1868]

Camille Pissarro (n. 10 iulie 1830, Charlotte-Amalie, astăzi în Insulele Virgine Americane – d. 13 noiembrie 1903, Paris) a fost un pictor francez care a jucat un rol decisiv în unificarea mișcării impresioniste și în schimbările ce au avut loc în arta celei de a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, rol recunoscut ca atare cu mult mai târziu decât cel al altor pictori contemporani cu el. Prin contribuția pe care a avut-o la formarea artistică a lui Paul Cézanne, Vincent Van Gogh, Paul Gauguin, Georges Seurat și alții a influențat, deși mai puțin remarcat, apariția picturii moderne din secolul al XX-lea.

Horea Paştina – „Grădini”

Horea Paștina
Grădini
Expoziție de pictură
4 iunie – 13 iulie 2014
Muzeul de Artă
Cluj-Napoca
Piața Unirii nr. 30

Ca urmare a solicitărilor pentru prelungirea duratei expoziţiei Horea Paştina „Grădini”, Muzeul de Artă din Cluj-Napoca anunţă că expoziţia va putea fi vizitată până duminică 13 iulie 2014.
ÎPS Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului a acordat duminică 6 iulie 2014 pictorului Horea Paştina, la finalul Sfintei Liturghii din catedrala mitropolitană clujeană, una din cele mai înalte distincţii ale Bisericii Ortodoxe Române, Crucea Transilvană.

Muzeul de Artă Cluj-Napoca prezintă în perioada 4 iunie – 13 iulie 2014 o expoziţie de sinteză, definitorie pentru creaţia pictorului Horea Paştina şi semnificativă pentru aportul său de originalitate la configurarea artei româneşti contemporane.

„Grădini” este prima expoziţie a artistului la Cluj-Napoca şi prezintă o selecţie de peste 120 de lucrări a căror substanţă este definită de curatorul expoziţiei, Oliv Mircea, astfel: „Grădinile lui Horea Paştina marchează în felul lor «subtil» trecerea de la peisajul formal geometric la aparenţa naturală a dezordinii. Naturaleţea devine o însuşire «indusă» mai mult decât căutată şi construită. A picta şi a cultiva o grădină implică – o simţim din plin – în cazul lui Horea Paştina, o participare într-un proces în care natura este aranjată şi remodelată pentru a putea fi citită”.

Horea Paştina (n. 1946) a absolvit în anul 1973 Institutul de arte plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, la clasa profesorului Alexandru Ciucurencu. În anul 1985 a fondat împreună cu pictorii Paul Gherasim, Constantin Flondor, Cristian Paraschiv şi Mihai Sârbulescu grupul Prolog care a generat, într-o perioadă de revenire a dogmatismului comunist, o mişcare artistică orientată spre revalorizarea naturii şi reconsiderarea prin aceasta a spritualităţii româneşti din perspectivă creştină.

Creaţia lui Horea Paştina a fost caracterizată exemplar de Andrei Pleşu: „Răbdarea cu care artistul inventariază – pe suprafeţe uneori monumentale – recuzita fundamentală a vieţii (pâine, fruct, peşte, casă, grădină, cană, floare, pom, masă) e o specie a evlaviei. Şi a speranţei. Graalul e pe masa fiecăruia, centrul lumii e peste tot. Forţa cu care Paştina atacă muntele dur al picturii e umilitatea. Lent, tăcut, dar tenace, el opune complicatului mister al lumii văzute curăţenia – disciplinat întreţinută – a privirii sale”.

Expoziţiile sale au fost elogiate de critica de artă românească şi recompensate în anul 2007 cu premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române.

Expoziţia „Grădini” este realizată cu sprijinul Muzeului Naţional de Artă Contemporană Bucureşti.

Vernisajul va fi urmat de o conferinţă sub genericul „Lecţie deschisă” susţinută de Horea Paştina şi Oliv Mircea.

Sursă text aici.