Archive for the Category Din gura copiilor

 
 

Dumnezeu nu te întreabă de Crăciun …

Niște meditații, numai bune pentru seara de Crăciun, realizate de elevii mei din clasele a 5-a și a 6-a de la Școala Gimnazială Elf. Să luăm aminte!

Dumnezeu nu te întreabă unde vei petrece Crăciunul, dar te întreabă dacă ai fost de Crăciun la biserică. (Teodora Pop, clasa a 5-a)

Dumnezeu nu te întreabă câte cărți ai citit, dar te întreabă dacă ai citit Biblia. (Teodora Pop, clasa a 5-a)

Dumnezeu nu te întreabă cât stai la serviciu, dar te întreabă cât ai stat împreună cu copilul tău. (anonim, clasa a 5-a)

Dumnezeu nu te întreabă de ce nu ai ajuns o stea, dar te întreabă dacă ți-ai înălțat copilul ca să pună steaua în vârful bradului. (Alin Suciu, clasa a 5-a)

Dumnezeu nu te întreabă dacă le-ai luat un cadou scump copiilor tăi, dar te întreabă dacă copiii tăi se bucură de prezența ta. (Iris Ostroveanu, clasa a 5-a)

Dumnezeu nu te întreabă câte note mari ai, dar te întreabă dacă notele mari le-ai obținut corect. (Szekely Alessia, clasa a 5-a)

Dumnezeu nu te întreabă dacă ai pus podoabe de Crăciun prin casă, dar te întreabă dacă ai împodobit inima vreunei persoane dragi. (Ilinca Frățilă, clasa a  5-a)

Dumnezeu nu te întreabă de ce ești fericit, dar te întreabă dacă cei din jurul tău sunt fericiți împreună cu tine. (Pop Alexandru, clasa a 5-a)

Dumnezeu nu te întreabă câte cadouri ai primit, dar te întreabă câte cadouri ai dăruit. (Mateo Smereciuc, clasa a 5-a)

Dumnezeu nu te întreabă câte globuri ai pus pe brad, dar te întreabă câte persoane dragi ai avut în suflet când le-ai pus. (Almira Moldovan, clasa a 5-a)

Dumnezeu nu te întreabă câți bani ai cheltuit pentru jocurile de pe telefon, dar te întreabă dacă ai cheltuit tot atâția bani pentru săraci. (Cuc Rareș, clasa a 6-a)

Dumnezeu nu te întreabă câte telefoane ai, dar te întreabă cui i-ai acordat mai mult timp: Lui, sau telefonului? (Mureșan Ema, clasa a 6-a)

Dumnezeu nu te întreabă câte concursuri ai pierdut, dar te întreabă câte concursuri ai câștigat după cele pierdute. (Mureșan Ema, clasa a 6-a)

Dumnezeu nu te întreabă dacă ai avut încredere în cineva, dar te întreabă dacă cineva a avut încredere în tine. (Nicule Elena, clasa a 6-a)

Dumnezeu nu te întreabă ce face celălalt, dar te întreabă ce faci tu. (Costin Lisa, clasa a 6-a)

Dumnezeu nu te întreabă dacă îți iubești aproapele, dar te întreabă dacă el observă acest lucru. (Costin Lisa, clasa a 6-a)

Dumnezeu nu te întreabă câte greșeli ai făcut, dar te întreabă dacă ai învățat ceva din ele. (Costin Lisa, clasa a 6-a)

Dumnezeu nu te întreabă cât de bogat ești, dar te întreabă dacă banii te fac mai fericit. (Leonte Briana, clasa a 6-a)

Dumnezeu nu te întreabă dacă ai o slujbă bine plătită, dar te întreabă dacă îți place ceea ce faci. (Leonte Briana, clasa a 6-a)

Dumnezeu nu te întreabă nu te întreabă dacă ești obosit, dar te întreabă dacă ceea ce te-a făcut obosit te-a făcut și fericit. (Câmpean Ana, clasa a 6-a)

Dumnezeu nu te întreabă câți bani ai, dar te întreabă cum îi cheltuiești. (Crișan Alex, clasa a 6-a)

Dumnezeu nu te întreabă de câte ori te-ai certat cu cineva, dar te întreabă de câte ori l-ai iertat. (anonim, clasa a 6-a )

Dumnezeu nu te întreabă dacă vezi bine cu ochii, dar te întreabă dacă vezi bine cu inima. (Hăpăianu Dragoș, clasa a 6-a)

Dumnezeu nu te întreabă cât timp ți-ai petrecut cu cel mai bun prieten, dar te întreabă câți oameni ai dat uitării. (Georoceanu Mircea, clasa a 6-a)

Dumnezeu nu te întreabă cât de bine te înțelegi cu colegii de servici, dar te întreabă de câte ori ai râs împreună cu familia. (Georoceanu Mircea, clasa a 6-a)

Dumnezeu nu te întreabă cât de mult lucrezi, dar te întreabă ce rezultate ai. (Lupșan Ștefan, clasa a 5-a)

Dumnezeu nu te întreabă cum sunt cei din jurul tău, dar te întreabă cum ești tu. (Lupșan Ștefan, clasa a 5-a)

DARURI, volumul 3, CD nr. 2, Crăciun 2015

Daruri-Elf-Vol3-CD-2-2015_Page_1
[Cover: „Fulgi de nea” - Ema Mureșan, clasa a VI-a, Elf]
 

Daruri-Elf-Vol3-CD-2-2015_Page_2
 

01. „How the Grinch Stole Christmas” – Tudor Costina (5:42)
Compoziție muzicală în trei părți semnată și interpretată de Tudor Costina, absolvent Școala Gimnazială Elf, Clasa a X-a, Liceul Teoretic „Avram-Iancu”

02. „Cum a furat Grinch Crăciunul” – Dr. Seuss, traducere prof. Carmen Costina (8:18)
Povestitor: Renata László, Clasa a VII-a, Școala Gimnazială Elf; Grinch: Robert Ignat, Clasa a VIII-a, Școala Gimnazială Elf; Cindy Lou: Sara Gînscă-Nistea, Clasa a IV-a, Școala Gimnazială Elf

03. „Vine iarna” – Alexandru Andrieș (1:46)
Voci: Bianca Bratu, Sofia Crișan, Ștefania Pârlea, Alexia Popica, Casiana Pridea, Timeea Puică, Clasa a VIII-a, Școala Gimnazială Elf

04. „Doamne, fă pământul alb” – Alexandru Andrieș (2:16)
Voci: Bianca Bratu, Sofia Crișan, Ștefania Pârlea, Alexia Popica, Casiana Pridea, Timeea Puică, Clasa a VIII-a, Școala Gimnazială Elf

05. „Am zărit lumina” (fragment) – Marin Sorescu (0:48)
Recită: Tudor Moldovan, Clasa Preg. B, Școala Gimnazială Elf

06. „Ninge iar” – Alexandru Andrieș (2:42)
Voci: Clasa a IV-a, Școala Gimnazială Elf; Chitară: Oana Dragomir

07. „Păstor de fulgi” (fragment) – Ana Blandiana (0:33)
Recită: Barbu Vădeanu, Clasa Preg. D, Școala Gimnazială Elf

08. „Ding, Dang, Ding” – Majay Gyozo (2:15)
Voci: Clasa a IV-a, Școala Gimnazială Elf, Chitară: Oana Dragomir

09. „Omul de zăpadă” – Poezie (0:25)
Recită: Dragoș Luca Tuluc, Clasa Preg. A, Școala Gimnazială Elf

10. „Pe podele de nuiele” – Ducu Bertzi (2:04)
Voci: Clasa a III-a, Școala Gimnazială Elf; Chitară: Oana Dragomir

11. „Anul nou cu bucurie” – Mircea Vintilă (2:19)
Voci: Clasa a III-a, Școala Gimnazială Elf; Chitară: Oana Dragomir

12. „Ursunel crește mare”– Maria Goţia (6:35)
Povestitorul: Andrei Alexandru Pașca, Clasa Preg. C, Școala Gimnazială Elf

13. „Din copilărie”– Ecoul (2:16)
Voci: Clasa a VI-a, Școala Gimnazială Elf; Chitară: Oana Dragomir

14. „Galbenă gutuie” – Adrian Păunescu (3:21)
Voci: Clasa a VI-a, Școala Gimnazială Elf; Chitară: Oana Dragomir

15. „Cadoul” – Povestire cu tâlc (2:11)
Povestitorul: Daniela Domuța, Clasa a VII-a; Tata: Mihnea Ordean, Clasa a VII-a; Fetița: Alesia Avram-Cristea, Clasa Preg. C

16. „Ostașii luminii colindă” – Doi și jumătate (3:22)
Voci: Clasa a VI-a, Școala Gimnazială Elf; Chitară: Oana Dragomir

17. „Vin colindătorii” – Tudor Gheorghe (3:26)
Voce și chitară: Radu Fărcane, absolvent Școala Gimnazială Elf, Clasa a IX-a, Liceul de Coregrafie și Artă Dramatică „Octavian Stroia”

18. „Dacă magii au plecat” – Colind (0:55)
Orchestra mică a Școlii Gimnaziale Elf dirijată de prof. Simona Țupa

19. „La Vifleem colo-n jos” – Colind (1:46)
Corul „Solaris” al profesoarelor Școlii Gimnaziale Elf

20. „Noël Nouvelet” – Colind din Franța (2:14)
Corul „Solaris” al profesoarelor Școlii Gimnaziale Elf

© Școala ELF, 2015
Realizator: prof. Ioan Gînscă; Cu sprijinul Catedrei de Muzică a Școlii Gimnaziale Elf, condusă de prof. Simona Țupa

ASCULTĂ ALBUMUL ONLINE AICI

DARURI, volumul 3, CD nr. 1, Crăciun 2015

Daruri-Elf-Vol3-CD-1-2015_Page_1

[Cover: „Fulgi de nea” - Miruna Koșa, clasa a VI-a, Elf]
 

Daruri-Elf-Vol3-CD-1-2015_Page_2
 

01. „Vals Glumă” – Dmitri Șostakovici (3:07)
Ana Pop (pian), Clasa I B, Școala Gimnazială Elf, (clasa prof. Mara Pop)

02. „Joc” – Radu Paladi (2:40)
Maria Udrescu (pian), Clasa a II-a A, Școala Gimnazială Elf, (clasa prof. Mara Pop)

03. „Preludio Triston” – Maximo Diego Pujol (1:45)
Almira Moldovan (chitară), Clasa a V-a, Școala Gimnazială Elf, (clasa prof. Ștefan Trifan)

04. „Greensleeves” (1:21)
Elena Nicule (vioară), Clasa a VI-a, Școala Gimnazială Elf, (clasa prof. Doina Todoruț)

05. „Sakura” – Yuquijiro Yocoh (5:27)
Alexandru Mare (chitară), Clasa a VI-a, Școala Gimnazială Elf, (clasa prof. Ștefan Trifan)

06. „Fugato”, Partea 1, Sonata op. 23 – Wenzel Thomas Matiegka (6:14)
Sergiu Hudrea (chitară), absolvent Școala Gimnazială Elf, Clasa a XII-a,
Liceul Teoretic „Gheorghe Șincai”, (clasa prof. Ștefan Trifan)

07. „Le Départ”, Op. 31, fragment – Napoléon Coste (1:58)
Vlad Soare, absolvent Școala Gimnazială Elf, Clasa a X-a, Liceul Teoretic „Gheorghe Șincai”,
(clasa prof. Ștefan Trifan)

08. „Campero” – Astor Piazzolla (4:07)
Alecu Ciapi (chitară), absolvent Școala Gimnazială Elf, Clasa a XI-a, Colegiul de Muzică
„Sigismund Toduță”, (clasa prof. Eugen Mang)

09. „Prelude” BWV 998 – J. S. Bach (2:57)
Alecu Ciapi (chitară), absolvent Școala Gimnazială Elf, Clasa a XI-a, Colegiul de Muzică
„Sigismund Toduță”, (clasa prof. Eugen Mang)

10. „Melodie” din Suita a III-a – George Enescu (2:29)
Cristiana Dragoș-Roman (pian), Clasa a VIII-a, Școala Gimnazială Elf,
(clasa Conf. univ. Cipriana Gavrișiu)

© Școala ELF, 2015
Realizator: prof. Ioan Gînscă
Cu sprijinul Catedrei de Muzică a Școlii Gimnaziale Elf, condusă de prof. Simona Țupa

ASCULTĂ ALBUMUL ONLINE AICI

TIPS AND ADVICE ON ACCOMMODATION

Dragă Pruncule Iisus, acum când te naști din nou pe pamânt, vreau să ai în vedere următoarele sfaturi și recomandări notate de câțiva dintre elevii mei:

Dacă vrei sa te naști azi în Europa, să știi …
„că în Franța sunt teroriști și nu este plăcut să trăiești acum acolo”
„că este o alegere bună, dar să știi că nu te vor accepta prea bine”
„că sunt foarte mulți emigranți din țările cu războaie. Te rog să ai grijă de ei să le dai sănătate și putere să ajungă cu bine aici”
„că noi te primim cu brațele deschise”

Dacă alegi să te naști în America de Nord, …
„cred că te vor accepta bine, numai că americanii sunt un pic cam răsfățați”
„să știi că e o alegere bună și că nu vei fi niciodată trist”
„să știi că în San Francisco sunt mulți oameni care folosesc droguri și în mai toate statele este liber la arme”
„să te ferești de tornade și de rechini”
„să știi că Te vei descurca foarte bine”

Dacă alegi azi Africa, vreau să te previn că …
„te vor considera un zeu și vor cere multe de la tine”
„mă tem să nu mai fie canibali…”
„vei muri de foame”
„este epidemie de Ebola”
„este foarte cald și sunt scorpioni, tarantule, canibali și șerpi veninoși”
„este o mare sărăcie și șansele ca Tu să supraviețuiești sunt foarte mici”

Dacă alegi America de Sud …
„te vor subestima, pentru că ei au o religie complicată”

Dacă alegi Asia …
„să știi că va trebui să înveți literele lor ciudate”
„este destul de rău, pentru că nu vreau să fie război între Tine și Buda”
„în China, de exemplu, să știi că oamenii sunt izolați de societatea occidentală și nu au acces la internet decât foarte limitat”
„să știi că acolo poți avea doar un copil”
„am auzit că există supă din cuib de rândunică. Ai putea mânca așa ceva?”

Dacă cumva ai alege Siria, unde acum este război, …
„vei face un mare bine, pentru că vei opri războiul”
„probabil vei fi omorât sau trimis în Europa împreună cu alți sirieni”

Iar dacă vei alege România, să știi …
„că este o țară foarte frumoasă, cu multe tradiții minunate. Dacă vei alege România, să știi că ai multe de văzut și de vizitat. Toți oamenii sunt primitori și pașnici”
„vei vedea o țară prost organizată în care se fură și nu este justiție, dar în care este totuși foarte frumos”
„că ai trăi într-o țară care Te are ca model și Te-ar ajuta și respecta”
„că eu și familia mea vom merge cu cadouri (mâncare, apă și multe zâmbete) să Te vedem!”
„că aici sunt multe nedreptăți cu politicienii care doresc să distrugă pădurile frumoase doar pentru bani. Dacă vrei să Te naști aici, repară nedreptatea, ca să ne putem bucura de bogățiile României”
„că cu puțin noroc vei avea o viață bunicică”

În concluzie, părerea mea este că Tu …
„trebuie să te naști în Coreea de Nord, pentru că acolo oamenii suferă și ai putea să îi ajuți, arătându-le lumea reală, nu țara lor distrusă de acel regim”
„trebuie să te naști într-o insulă. E mai liniștit și mai potrivit pentru Tine”
„trebuie să te naști în Siria, să împaci oamenii și să oprești războaiele”
„trebuie să te naști în Marea Britanie, chiar dacă acolo plouă mult, să știi că oamenii sunt foarte primitori și sigur vei găsi ceea ce-Ți trebuie”
„trebuie să te naști în inimile noastre”
„trebuie să te naști în centrul pământului, ca să îi poți ajuta pe toți în același timp”
„te poți naște oriunde, pentru că Tu poți repara orice. Acesta este destinul Tău, să aduci pacea în lume și să împaci pe toată lumea”
„trebuie să te naști în Europa, mi se pare că Ți s-ar potrivi”
„trebuie să te naști în Suedia, se fac bani mai ușor decât în alte țări”
„trebuie să te naști în Bulgaria, pentru că are deschidere la mare și pentru că bulgarii sunt foarte prietenoși”
„trebuie să te naști în România, pentru că este cea mai frumoasă țară din lume”
„trebuie să te naști în Cluj, pentru că anul acesta a fost capitala europeană a tineretului”

Nu scoateți copiii din Grecia Antică!

– Tata, a ce miros eu?
– Sara …, nu îmi dau seama …
– A Homer tata, a Homer!
De câteva zile Sara citește, super încântată, „Iliada” și într-una ne povestește de Ahile, Hector, Agamemnon, Patrocle, Elena, Paris…
Iar alaltăieri, când am întrerupt-o din lectură și am trimis-o să aducă o căciulă pe care Nik și-a uitat-o în cameră, mi-a reproșat pe un ton apăsat:
– Mă scoateți din Grecia Antică pentru o căciulă! Nu-i corect!

Din ţipetele măslinilor

După debutul literar în Revista de cultură „Discobolul” la finele anului trecut, („Copii poeți”, Discobolul, Serie nouă, Anul XVII, nr. 202-203-204, oct.-nov.-dec., 2014, pp. 228-229.), publicația albaiuliană (apărută sub egida Uniunii Scriitorilor din România) „captează” în patru pagini (pp. 231-234, nr. 208-209-210, aprilie-mai-iunie 2015) izvorul surprinzător (și neatins!) al poemelor Sarei.
Suntem recunoscători, uimiți și fericiți!

GLASUL NUCILOR

lacătul legat de frânghie a uitat de seara mea
toate drumurile le priveam în creier
în acea miere nu a mai rămas urma de iubire
pe lunile tocite se ascund gândurile din care se împrăştie
picturile din marea  candelabrului care nu a mai ars pe peisajul
din palma ta
merg întruna fără să mai pot simţi că inima mea locuieşte în liniştea stelelor
nopţile dormeau cu mine pe farfurii vechi  albastre dar cu sufletul norilor
aripa caldă mă face să mă simt în largul mărilor care îmi vorbesc
despre acea iubire care sta doar înconjurată de altă iubire în care locuiesc casele iubirii
oameni care se iubesc cu adevărata iubire care creşte din alte şi alte iubiri
care veniră din iubirea iubirilor ce se termină în borcanul fără iubire care privise
spre dragostea din apele cascadei ascultând  glasul nucilor
(Alba Iulia, 15 decembrie 2014)

***

POEME ÎNTR-UN VERS

Feţele copacilor privesc neliniştite ochii obosiţi ai lacului.
*
Lacrima durerilor mele atinse cerul oceanelor.
*
Sub nuanţele verzi se leagănă stelele pierdute în amintirile mele.
*
Nisipul clepsidrei îmi adună gândurile ce ard aripa întâmplării.
*
Enorma citire plângea potecile din ţipetele măslinilor.
*
În tomul ideilor cântă armăsarii de veacuri.
*
Malul alb din discuţiile albe creşte peste bulbucii albaştri ai cerului.
*
Moda stă ascunsă în capsula imaginară a râului.
(Alba Iulia, 21 decembrie 2014)

***

Sub şiragul munţilor stă vara albastră care călătoreşte peste lumile potecilor.
*
La sălcile ce plâng mereu se oprise râul pe care îl rostisem.
*
Regele istoriei este sculptat în întregul apus al mărilor care mor pe rând.
*
Întreaga piatră pe care dorm ciorile fusese dusă de fântânile câmpiilor.
*
Berea stătuse pe colinele leoparzilor care îmi albiseră minţile.
*
Palmierii îşi întind oglinzile transparente peste galaxia ta.
*
Albinele vieţii îşi construiesc stupul în bulele de sub mierea ceasului.
*
Perucile planetelor mă privesc prin ochii stelelor.
*
Caii nuferilor suferă de mireasma lavandei.
*
Lupa celor vii poate vedea gândurile de sub pământ, sămânţa neaflată şi neauzită.
*
Turnul unde nu poate intra nimeni îmi întinde mie norocul?

(Alba Iulia, 22 decembrie 2014)

***

O pădure din arbore în arbore.
Sunt în ea de mult timp în cel mai ruginit copac cu crengile stângace.
Privesc prin mii de scorburi întâmplările care se apropie.
Acum florile albastre de la sfârşit vin fără să îmi povestească despre stânca aceea.
În noaptea asta fug cu ochii norilor acolo.
Dar totul se împrăştie prin alte palme şi nu mai apuc
să ţin în mână o bucată de apă din râul cu secretul gol.

(Cluj-Napoca, 17 ianuarie 2015)

***

Gustul unei furii îmi scapă mintea
Halatul nopţilor mă ascunde în lacul verde
Este amar tot ce îmi zice el
Aceea poate fi palma pe care o aştept
Raiul s-a dus de lângă mine
Aroma naturii e a mea.

Tu îmi ceri sfoara turnului meu
Acum universul trăirii mele e o ruină albă
Îmi sparg capul în cioburi deja sparte
Nucul îl am
Cercelul respiră în persoana lui amară
E o lacrimă pierdută
Pelerina, venin
(Cluj-Napoca, 24 ianuarie 2015)

***

Urletul şopteşte spre inimile scufundate
Râurile închinate mă duc spre muntele transparent
Misterul de sub vânturile înguste mă împrejurează
Asta este viaţa plecând din solzi adânci
Turnul îl construiesc în fiecare bucată de pace
Acesta este ajunsul meu pe o faţă albă şi scrisă de nervi
Din venele stâncilor boala neagră se răspândeşte
Eu am o mie de ani
Totul s-a schimbat
Răspunsul primit din frunză în frunză
Irisul din ochiul meu leagă tragediile
Sursa e şansa mea
Tristul loc închis care oboseşte geamul
Este un sfârşit care îmi bagă colţii în apă
Ţurţurii gheţurilor mi se topesc şi văd lumea cea întunecată
(Cluj-Napoca, 24 ianuarie 2015)

***

Dealurile le simt sub mine
Este un ceas întregul vulture înverzit
Sus stă cu picioarele prinse în gând
Peste tot se aud urlete şi vin aproape de mine
Restul naturii se varsă în paharul meu de piatră
Eu stau departe de toţi
Mergând încet vulpile mă înghit în lanţul lor fierbinte
Intrarea în acea gaură în care cad şi armonia o urăsc
Nasturii vii stau croiţi pe haina unui albastru cu rădăcini care coboară şi dispar
Edenul pentru mine este o singurătate umedă fără să mă despart de uscat.
(Cluj-Napoca, 24 ianuarie 2015)

un poem mic pentru o inimă mare

Eu sunt mică, voi sunteți mari.
Prin fereastra mare mă uit cu ochiul mic.
Sunt mică. Cei mari mă privesc cu ochii lor mari.
Umblu cu picioarele mele mici.
Mă ciocnesc de forța magnetică a celor mari.
Scârțâi clanța mică și intru într-o cameră mare.
Mă culc pe podeaua cu scânduri mici.
Am un vis mare.
În vis sunt doar oameni mici.
În oamenii mici există o inimă mare.
În inimă se află patru camere mici.
În camere este o iubire mare.
În iubirea mare e loc și pentru cei mici.
Cei mici se vor trezi când vor crește mari.

Sara, 22 iulie 2015, Cluj-Napoca
(un poem mic pentru o inimă mare – Marinela Scripcariu)

Timporetzete

Timporețete este surpriza literară pregătită de elevii clasei a III-a de la Școala Gimnazială Elf (Cluj-Napoca) – la finalul anului școlar 2014-2015 –, sub îndrumarea excepționalelor profesoare Marinela Scripcariu (coordonatoarea proiectului) și Ludmila Frătescu (desen). Lansată deocamdată doar în sala de clasă, cartea are toate șansele să devină un succes editorial dacă va fi preluată de o editură cu oameni luminați. Designul îmi aparține și sunt tare mulțumit de rezultat. Așa arată coperta 1 (personajul ăsta simpatic e mascota clasei, Tic-Man), pagina de titlu și desenul & textul Sarei. Așa, era să uit: ideea titlului îi aparține Sarei.

M-am trezit azi dimineaţă. Timpul curgea pe acoperişul meu. Ceasul cânta. Păsările alunecau în cheia sol şi mama striga: „Trezeşte-te!”. Eu am sărit din pat. În dimineaţa aceea m-am întrebat cum e timpul, ce conţine, ce mănâncă… M-am dus la mama şi i-am pus această întrebare. Ea a spus: „Imaginează-ţi!”
(Anya Adam, clasa a III-a)

 

coperta-1-si-4-timporetete-1

Page_01

desen-24

text-25

Merită să-i cunoaştem!

În ediţia de sâmbătă, 9 mai, a emisiunii „Sesam deschide-te” la Radio Cluj, invitata rubricii „Merită să-i cunoaştem” a fost Sara, elevă în clasa a III-a la Şcoala Gimnazială Elf „sau mai bine zis micuţa poetă care la vârsta ei uimeşte prin maturitatea versului”.
Foarte pricepută doamna Rodica Tulbure la abordat copiii. Ascultă interviul aici (10 minute).

SGN-la-Radio

Surâsuri de primăvară, ediția a 2-a

Surasuri-de-primavara-editia-2-2015

 

Astăzi, arhimandritul Teofil, părintele nostru drag, ar fi împlinit 86 de ani.
În 3 martie, la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, de ziua părintelui, prietenii sfinției sale se adunau din toată țara ca să îi cânte La mulți ani!
După aproape 6 ani de la plecarea părintelui la cele veșnice, cei care îl ascultau și îi urmau sfaturile continuă să-l sărbătorească, continuă să-l asculte, să-l citească și să-i urmeze sfaturile ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, pentru că părintele Teofil a rămas prezent în inimile noastre. „Nu ne mai strânge în brațe cu putere, nu mai auzim vocea lui gravă zicând „Dragă!”, dar ne poartă în rugăciunea lui în fața tronului lui Dumnezeu – iar aceasta tot o îmbrățișare a iubirii este.
De-acum, venim la evenimentele care îi sunt dedicate, și facem aceasta în mod natural, cu bucurie, fără nici un fel de efort interior special. Și acesta este miracolul nostru, de la și pentru Părintele Teofil!”

Ca și cum ar fi de față, ca și cum ne-ar întâmpina cu surâsul lui minunat, noi i-am pregătit părintelui, și în această primăvară, un dar. Știm că i se potrivește, pentru că Părintele Teofil era un mare iubitor de muzică. De aceea suntem și foarte bucuroși, și foarte emoționați!
După cum ați aflat, și la această ediție a Surâsurilor de primăvară, darul îl va primi direct din mâinile unor copii pe care părintele i-a ținut în brațe, i-a îmbrățisat sau i-a binecuvântat. Ei sunt: Ioan și Maria Coleșa, Sara și Nichita Gînscă-Nistea, Ioana și Ilinca Ilieș, Luca Scripcariu și Daria Ioana Tămășan.

Adunați în jurul acestor copii talentați, vă propun să ne aducem aminte de un cuvânt care ni se adresează în primul rând nouă, celor tineri. Este vorba despre tâlcuirea minunii înmulțirii pâinilor. Iată ce spunea Părintele Teofil:

Sfânta Evanghelie de la Ioan ne prezintă o minune făcută de Domnul Hristos, când a săturat cu cinci pâini şi doi peşti o mare mulţime de oameni. În relatarea acestei minuni, Sfântul Ioan are o afirmaţie pe care nu o găsim în celelate Evanghelii, şi anume, unul dintre apostoli a spus către Domnul Hristos – când era vorba să sature mulţimea care era acolo: „Este aici un tânăr care are cinci pâini şi doi peşti”. Deci nu apostolii aveau cele cinci pâini şi doi peşti, ci un tânăr. E foarte frumos când te gândeşti că un tânăr avea ceva de oferit pentru mulţime.
Ceea ce îmi place mie să pun în evidenţă – spunea Părintele Teofil – este faptul că un tânăr a avut ceva de oferit. Așadar, ar trebui ca toţi tinerii să aibă ceva de oferit!

Cu gândul la aceste cuvinte, le suntem recunoscători tinerilor interpreți din această seară, pentru că au ceva minunat de oferit părintelui nostru drag, Teofil Părăian! Îi vom asculta cu mare atenție și bucurie. [Cuvântul de deschidere rostit de Ioana Maria Precup]