Gheorghe Ilea – Povestea mutării

Gheorghe ILEA
Povestea mutării / The Relocation Story
29 Mai – 13 Iulie 2014
Galeria Plan B
în „Fabrica de Pensule”
Str. Henri Barbusse 59–61
Cluj-Napoca
program de vizită: marți-sâmbătă, între orele 16-20

Bisericuța de lemn de la Ciucea – în care slujesc cu bucurie de un deceniu -, este de câțiva ani unul dintre subiectele de cercetare ale bunului meu prieten, artistul Gheorghe Ilea.
Povestea mutării de la Gălpâia (jud. Sălaj) la Ciucea (jud. Cluj) a acestei biserici de lemn este prezentată acum de Gheorghe ILEA într-o expoziție surprinzătoare, deschisă în Cluj-Napoca la Galeria Plan B,  Str. Henri Barbusse 59–61.

Proiectul Povestea mutării a fost prezentată într-o primă etapă în noiembrie 2012; artistul a expus atunci pictura Ciucea-Galpâia pe fațada Fabricii de Pensule din Cluj timp de cinci luni de zile, testându-i astfel rezistența și, în același timp, fragilitatea în relație cu spațiul expunerii – foarte diferit de contextul protector al atelierul – și cu schimbările termice. Lucrarea reproducea în marime naturală ramașițele picturii originale din interiorul bisericii de lemn de la Ciucea, realizate de Ioan Pop din Românași acum două sute de ani, și descria astfel felul în care timpul și-a lăsat urmele asupra ei.

Partea a doua a expoziției, Povestea mutării, extinde tema proiectului și reconstituie din fragmente de imagini și texte relația construită în timp de artist cu istoria acestei biserici; lucrarea centrală a expoziției, Biserica de hârtie, este un frotaj de mari dimensiuni (șaizeci și cinci de metri pătrați de hârtie) care preia direct, prin hașurare, amprenta exteriorului bisericii de la Ciucea.

„Încerc să descifrez în rândurile următoare tema acestor expoziții. Conturul pare să fie destul de permisiv, uneori neclar, șovăitor, în încercarea de a desena căile de contact între zone aparent diferite. Cuvintele cheie sunt: suprafață, text, desen, scriere, haină, țesere, hârtie, pictură, pânză, mutare. Mă preocupă de mult fiecare din acești termeni, iar expozițiile sunt un bun prilej de a-i pune împreună, în dialog. Ce legatură pot avea aceste cuvinte cheie și obiectele – lucrările unele cu altele? Mă străduiesc să pricep ce înseamnă suprafață, haină, text, mutare, nu dupa explicațiile din dicționar, ci mai degrabă mă preocupă legatura dintre substanța lor materială și încărcătura spirituală pe care o au. [...] Desenul și hârtia – toată lumea le cunoaște. Ce putem căuta dincolo de un desen pe hârtie? Poate dincoace de suprafaţă. Dar ce e suprafaţa, cu ce unitaţi o măsurăm: milimetri, microni, cuante? Sunt desene, dar mai ales picturi, care anulează suprafaţa și te duc cu ochiul și mintea dincolo de ea. Cele realiste și suprarealiste.

Desenele și picturile copiilor și ale începuturilor de civilizaţii ajung direct în gând fără mediatori. Ochii noștri însă nu sunt atât de limpezi și le vedem prin toate depunerile istoriei artei. [...] Ne-a mai ramas mutarea. De «mutarea» finală nimeni nu scapă. E vorba desigur de moarte, pe care bunicul meu o numea «singura dreptate pe lumea asta». Poate ca în termeni radicali spunea un adevăr. Dar până atunci trăim cu mutările mici. Biserica veche din Gălpâia nu a mai fost utilă în satul ei, se construise alta și poate ca s-ar fi distrus, cum au paţit atâtea, daca nu era mutată la Ciucea.” (Gheorghe Ilea)

Expoziția personală a artistului Gheorghe Ilea este însoțită de o publicație (ziar) care conține documentarea proiectului Povestea mutării, precum și o intervenție a artistului pe o pagină a fiecarui exemplar al publicației. Design-ul expoziției a fost realizat în colaborare cu arhitectul Attila Kim.

Gheorghe ILEA
(n. 1958, Bucea, România) traiește și lucrează în Zalău.
Printre cele mai recente expoziții se numără:
2013
• Utopies automobiles et ferroviaires 1913-2013, Tour 46, Belfort & Musée du Chateau des ducs de Wurtemberg, Montbéliard, FR
• Ciucea-Galpâia, Plan B Cluj, RO (solo),
2012
• Tronicart 1300, Sala Dalles / MNAC București, RO
2011
• Ceaţa/ Fog/ Brouillard, Muzeul de Artă Cluj, RO
2010
Figurative Painting in România 1970 – 2010, Romanian Cultural Resolution, Spinnerei, Leipzig, DE / Club Electroputere, Craiova, RO
2009
• Excelsior – 10 Romanian Painters, Sol & Bartolomé Gallery, Santiago de Compostela, SP
2007
• Păușa, Muzeul de Artă Cluj, RO

Sursă text și imagini.

16 martie, pomenirea lui Brâncuși

La 16 martie 1957 Constantin Brâncuși se stinge din viață la ora 2 dimineața, iar la 19 martie este înmormântat la cimitirul Montparnasse din Paris.
Azi, la mănăstire, l-am pomenit și noi, cu drag – Dumnezeu să-l odihnească!

De fiecare dată când urc Dealul Pleşului – pe care este ridicat mausoleul de la Ciucea – mă gândesc și la Brâncuși, la vizita pe care a făcut-o la Ciucea, în 1938, la invitația Veturiei Goga, pentru a vedea locul unde genialul sculptor ar fi urmat să realizeze mormântul lui Octavian Goga. „În vara anului 1938 – mărturisește Veturia Goga – am venit la Ciucea cu Brâncuşi, care se găsea în ţară pentru lucrarea cea mare de la Tg. Jiu şi care era atunci pe sfârşite. El era impresionat de aşezarea pitiorescă a complexului spunându-mi: «Eu vreau să fac mormântul lui Goga. Acum trebuie să plec la Paris, dar peste câteva luni mă întorc şi voi lucra aici». I-am mulţumit, dar l-am rugat să îmi facă o schiţă după care voi lucra cu experţii de aici. Mi-a răspuns: «Eu nu lucrez cu schiţe şi desenuri, iau ciocanul şi dalta în mână şi aşa şi termin».
Aşa a şi lucrat, după cum se ştie… Din păcate însă, Brâncuşi n-a avut şansa să dăruiască ţării încă un monument. Am aşteptat două luni, după care artistul m-a vestit că este împiedicat să vină imediat, dar ar veni sigur la primăvară. Eu n-am mai putut aştepta şi am început lucrarea după planurile arhitectului G.M. Cantacuzino.”

Mănăstirea de la Ciucea vă așteaptă la hram

Mănăstirea „Nașterea Maicii Domnului” de la Ciucea se pregătește de hram.
Programul slujbelor va debuta duminică, 8 septembrie, când de la ora 9 va fi citit Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos și slujba Ceasurilor III și VI. Sfânta Liturghie va fi oficiată de Preasfințitul Părinte Episcop Vasile Someșanul împreună cu preoți și diaconi prieteni ai mănăstirii.
Vă așteptăm cu drag!

 

Între două mari orașe ale Transilvaniei, Cluj-Napoca și Oradea, la Ciucea, „acolo unde apele Crișului se despart în trei brațe, supuse parcă unui magnetism, izvorând de sub stânca dealului care le absoarbe în dreptul casei lui Goga”, frumusețea Apusenilor este încoronată de o bisericuță, monument istoric, care a fost adusă din dorința poetului „pătimirii noastre”, dintr-o comună sălăjeană, Gălpâia, de către soția acestuia, Veturia Goga, după moartea poetului. Bisericuța de la Ciucea a fost adusă în scopul întemeierii unei mănăstiri, fapt care a fost împlinit, dar care n-a durat decât puțină vreme, pentru că puterea comunistă, rivalizând mânia generalului Bukow, care în urmă cu veacuri a distrus circa 150 de biserici si mănăstiri ortodoxe românești, a procedat la fel (în 1945 mănăstirea a fost închisă de comuniști). Cu mari dificultăți, în anul 1994 a fost reînființată Mănăstirea „Nașterea Maicii Domnului”, dintr-o necesitate majoră de ordin spiritual, pentru că lipsa acestor biserici și mănăstiri distruse a fost resimțită adânc de poporul român transilvănean, astfel încât reînfiriparea unui așezământ monahal a polarizat sufletele românilor pline de dor dumnezeiesc. (Maica Stareță Inocenția Filip)

Monsieur prêtre du château

Din mila lui Dumnezeu, am împlinit 8 ani de preoție la Mănăstirea Nașterea Maicii Domnului de la Ciucea. Gândindu-mă la cât de repede a trecut timpul, mi-au venit în minte două episoade (de când eram student la arte frumoase, când nici măcar nu visam că voi face facultatea de teologie), legate de acest loc minunat în care slujesc ca preot misionar și unde oamenii îmi spun „Domn’ părinte de la castel”.


[Fotografie din paraclisul mănăstirii de la Ciucea]

 

1. În 1994, când eram în anul al II-lea la sculptură, am primit ca temă de semestru realizarea machetei unui ansamblu sculptural. Monumentul proiectat de noi putea fi gândit pentru o locație care avea deja o astfel de lucrare, dar și pentru o locație pe care o vedeam potrivită pentru a avea una nouă. Locul ales de mine a fost Domeniul Octavian Goga, fără să am atunci vreo legătură sufletească sau de vreun alt fel cu Ciucea.

2. În 1995, fiind în curtea arhiepiscopiei din Cluj, am fost rugat să ajut la demontarea iconostasului din fostul paraclis al arhiepiscopului Teofil Herineanu, pentru a fi dus în paraclisul mănăstirii de la Ciucea. Am făcut-o cu bucurie.

După 10 ani, în 2004 – când maica Inocenția (stareță a mănăstirii de la Ciucea din 1997), m-a propus ca preot pentru mănăstire Părintelui Arhiepiscop Bartolomeu –, mi-am adus aminte de faptele relatate mai sus, zicându-mi, ca și acum, că nimic nu a fost întâmplător.
Așa a binevoit Dumnezeu!