Horea Paştina – „Grădini”

Horea Paștina
Grădini
Expoziție de pictură
4 iunie – 13 iulie 2014
Muzeul de Artă
Cluj-Napoca
Piața Unirii nr. 30

Ca urmare a solicitărilor pentru prelungirea duratei expoziţiei Horea Paştina „Grădini”, Muzeul de Artă din Cluj-Napoca anunţă că expoziţia va putea fi vizitată până duminică 13 iulie 2014.
ÎPS Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului a acordat duminică 6 iulie 2014 pictorului Horea Paştina, la finalul Sfintei Liturghii din catedrala mitropolitană clujeană, una din cele mai înalte distincţii ale Bisericii Ortodoxe Române, Crucea Transilvană.

Muzeul de Artă Cluj-Napoca prezintă în perioada 4 iunie – 13 iulie 2014 o expoziţie de sinteză, definitorie pentru creaţia pictorului Horea Paştina şi semnificativă pentru aportul său de originalitate la configurarea artei româneşti contemporane.

„Grădini” este prima expoziţie a artistului la Cluj-Napoca şi prezintă o selecţie de peste 120 de lucrări a căror substanţă este definită de curatorul expoziţiei, Oliv Mircea, astfel: „Grădinile lui Horea Paştina marchează în felul lor «subtil» trecerea de la peisajul formal geometric la aparenţa naturală a dezordinii. Naturaleţea devine o însuşire «indusă» mai mult decât căutată şi construită. A picta şi a cultiva o grădină implică – o simţim din plin – în cazul lui Horea Paştina, o participare într-un proces în care natura este aranjată şi remodelată pentru a putea fi citită”.

Horea Paştina (n. 1946) a absolvit în anul 1973 Institutul de arte plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, la clasa profesorului Alexandru Ciucurencu. În anul 1985 a fondat împreună cu pictorii Paul Gherasim, Constantin Flondor, Cristian Paraschiv şi Mihai Sârbulescu grupul Prolog care a generat, într-o perioadă de revenire a dogmatismului comunist, o mişcare artistică orientată spre revalorizarea naturii şi reconsiderarea prin aceasta a spritualităţii româneşti din perspectivă creştină.

Creaţia lui Horea Paştina a fost caracterizată exemplar de Andrei Pleşu: „Răbdarea cu care artistul inventariază – pe suprafeţe uneori monumentale – recuzita fundamentală a vieţii (pâine, fruct, peşte, casă, grădină, cană, floare, pom, masă) e o specie a evlaviei. Şi a speranţei. Graalul e pe masa fiecăruia, centrul lumii e peste tot. Forţa cu care Paştina atacă muntele dur al picturii e umilitatea. Lent, tăcut, dar tenace, el opune complicatului mister al lumii văzute curăţenia – disciplinat întreţinută – a privirii sale”.

Expoziţiile sale au fost elogiate de critica de artă românească şi recompensate în anul 2007 cu premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române.

Expoziţia „Grădini” este realizată cu sprijinul Muzeului Naţional de Artă Contemporană Bucureşti.

Vernisajul va fi urmat de o conferinţă sub genericul „Lecţie deschisă” susţinută de Horea Paştina şi Oliv Mircea.

Sursă text aici.

Horea Paștina – Ascult și privesc

În vara asta am descoperit în biblioteca unei prietene pictorițe din Alba Iulia o carte (lucrare de doctorat) excepțională: Horea Paștina – Ascult și privesc, Editura Reîntregirea, Alba Iulia 2010. O recomand tuturor artiștilor, mai ales acelora care sunt atrași de jugul unei teze de doctorat. Dar, atenție: „Cine va citi această lucrare fără a avea nici cea mai mică idee despre autor, va fi, inevitabil, contrariat, perplex, tulburat în habitudinile lui mentale” (Andrei Pleșu).

 

Pictura este o limbă veche.
De ce să vorbești, când poți desena, când poți să pictezi, spune pictorul.

Lucrul, lucrarea, desenul de zi cu zi, este cel mai bun doctorat.

Nu știu engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă, rusă, dar mă bucur de cei care știu; cu româna nu mă prea descurc; limbă veche, limba picturii o folosesc.

Dacă nu ai doctoratul, ți se desface contractul de muncă.

Dacă nu ai doctoratul, nu poți să stai în școală. Dacă dai doctoratul, poți să stai în școală. Îmi dau doctoratul și nu vreau să stau. Vreau să lucrez. Paradoxul este că în școală trebuie să stai. Să stai locului. Să lucrezi. Cu lucrul trăiești. Îl trăiești.

Doctor pentru un pictor, ceva atipic. Doctoratul ar trebui să fie și el ceva atipic. Se cere o lucrare originală, științifică, și să aducă o noutate. Ceea ce cunosc este că nu sunt un om al scrisului, nu știu să vorbesc, nu știu să scriu. Mă bucur de cei care pot să facă aceste lucruri. Îmi folosesc.

Mai multe date despre Horea Paştina găsiţi aici.